Toamna – anotimpul detoxifierii sufletului

9056d86538fe62dc7cebb82f3587d889

De multe ori, frumuseţea desăvârşită, cea neatinsă de uzura timpului nu are nimic de-a face cu supleţea propriei siluete şi nici cu absenţa ridurilor ce ilustrează istoria întregii noastre vieţi. Frumuseţea e reflectată de seninătatea gândurilor şi nobleţea sentimentilor ce locuiesc în noi.

Suntem guvernaţi de principiul „imaginea contează”. Aşadar, nu e de mirare că ne dedicăm cu atât de mare sârguinţă felului în care arătăm şi neglijăm aspectele care ţin de adâncul fiinţei noastre. Mergem cu regularitate la sala de sport şi ne supunem organismul la tot soiul de diete. Investim în cosmetice care promit să ne aducă tinereţea pierdută şi citim articolele de how to ca pe nişte crezuri.

Eu însămi am fost martoră la numeroasele schimbări de look ale celor apropiați, la luptele crâncene pe care le-au purtat cu kilogramele în plus și la nerăbdarea lor de a vedea ori de simți pe propria lor piele efectele ”miraculoase” ale unor tratamente cosmetice pe care şi-au dat o parte bună din economii.

E drept că rezultatele nu s-au ridicat mereu la înălţimea aşteptărilor avute, dar cu toate acestea, pe chipul celor mai mulţi dintre ei, am putut citi un zâmbet, recunosc, nefamiliar mie până în acel moment. Un zâmbet de încurajare declarat exclusiv sinelui şi cu care, aveam să-mi dau seama ulterior, mărşăluiau neîncetat printre problemele cotidiene. Ca şi cum, în economia unei vieţi tumultoase şi adesea potrivnice, un corp tras prin inel, un ten radiant şi o manichiură impecabilă n-ar fi doar elemente ale apanajului unui om care se respectă şi-şi întreţine o imagine de succes, ci şi singurele bucurii care mai pot alunga norii de pe cerul unei zile.

Dar am ajuns la concluzia că un număr mai mic la jeanşi nu reuşeşte să îndepărteze tristeţea din suflet, ci doar să te facă să uiţi de ea vreme de câteva zişe. La fel cum nici strălucirea tenului proaspăt cosmetizat nu va rezista prea mult în absenţa acelei serenităţi pe care numai o inimă fericită cu adevărat o poate reflecta.

De aceea, o dată pe an, şi anume toamna mă îngrijesc de frumuseţea sufletului. Îmi supun sufletul şi mintea unei cure serioase de detoxifiere emoţională, aşa încât la final de zi să mă simt cu câteva kilograme de nefericire mai uşoară şi cu un interior ceva mai luminos. Cumva, toamna mi-e mai uşor să renunţ la aversiunile faţă de unii oameni sau de lucruri, la emoţiile neconstructive şi la gândurile tulburi care-mi întunecă uneori drumurile. Mă descotorosesc mai repede de nefericirile luate în gazdă, de regrete şi de visurile neîmplinite ce nu vor să se supună timpului doar ca să-ţi mai poată cere socoteală. Şi mărturisesc cu mâna pe inimă că perspectiva pe care mi-o oferă o astfel de sesiune de “curăţenie” îmi place la nebunie.

Ador sentimentul acela de eliberare, de purificare interioară pe care-l dobândesc și care-mi amintește adesea de starea de bine care mă cuprinde de îndată ce am isprăvit curățenia în toată casă. Și asta pentru că sufletul nu pare să se deosebească prea mult de una dintre încăperile propriei noastre locuințe. În vreme ce într-o cameră e musai să aspiri, să ștergi praful de pe mobilier și să aerisești, în suflet trebuie să-ți faci ordine în amintiri, să mături resturile iubirilor destrămate și neapărat să-ți deschizi sufletul către frumos. Indiferent că vorbim de o pasiune nouă, de o călătorie intempestivă, de o carte bună sau, pur și simplu, de o dimineață de toamnă autentică și o cafea cu lapte.

 sursa foto: pinterest.com

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s