“La sud de graniţă, la vest de soare”

la-sud-de-granita-la-vest-de-soare-top-10_1_fullsize

Experienţele pe care le-am trăit în cei 20 şi un pic de ani mi-au întărit convingerea că pentru a ieşi în evidenţă şi a-i face pe ceilalţi să te îndrăgească nu e cazul să recurgi la tot soiul de bizarerii şi lucruri complicate. Extravaganţele, emfaza şi alte astfel de subterfugii de a părăsi anonimatul nu mi-au stat niciodată în fire, ba mai mult decât atât, le-am considerat a fi mult prea ostentative, impersonale şi chiar lipsite de bun-gust. În schimb, am mizat pe simplitate, pe natureleţe, fie că a fost vorba de vestimentaţie, de look, fie de atitudine, iar de pe urma acestui lucru am avut doar de câştigat.


Şi, cu toate acestea, trebuie să recunosc că nu mi-am imaginat niciodată că o astfel de regulă are aceeaşi aplicabilitate şi în ceea ce priveşte lecturile. Asta până când am făcut cunoştinţă cu Haruki Murakami şi una dintre cele mai cunoscute cărţi ale lui: “La sud de graniţă, la vest de soare”. Mi-au fost de ajuns doar câteva pagini pentru a-mi da seama că o lectură apetisantă nu presupune întotdeauna un subiect şocant şi nici o scriitură condimentată cu fel de fel de metafore, epitete şi alte figuri de stil. Ci, mai curând, o poveste simplă, fidelă realităţii cotidiene în care fiecare cititor să se poată regăsi la un moment dat. Este, dacă vreţi, asemeni unui fel de mâncare. Nu se prepară după o anumită tehnică, nu conţine niciun ingredient secret, însă gustul ei te duce instant cu gândul la cele mai frumoase momente ale vieţii tale.


Ei bine, aşa mi s-a întâmplat şi mie cu acest roman al lui Murakami. Scrisă în cuvinte mici, dar cu un simţ al detaliului deosebit de fin, cartea “La sud de graniţă, la vest de soare” poate fi aşezată cu uşurinţă în rând cu acele lecturi pe care, din moment ce ai început să le răsfoieşti, nu te încumeţi să le mai laşi din mână. Cu toate că, de obicei, încerc să anticipez deznodământul fiecărei cărţi pe care o citesc, de data aceasta lucrurile au luat o cu totul altă turnură. Firul narativ m-a absorbit complet şi, pentru prima dată în viaţă, m-am bucurat pas cu pas de o lectură absolut delicioasă ca şi cum ar fi fost o călătorie a cărei destinaţie îmi era, totuşi, necunoscută.


Povestea pe care Murakami o scrie mă face să cred că această carte nu este rodul imaginaţiei sale, ci mai degrabă reflexia unei realităţi de care niciunul dintre noi nu este străin, dar pe care cu toţii o negăm din varii motive. Deşi la început am avut senzaţia că doar asist la transformarea lui Hajime, personajul central al cărţii, la final mi-am dat seama că, de fapt, n-am fost un simplu martor al devenirii lui, ci şi tovarăşul său pe întreg drumul vieţii: din copilărie şi până la maturitate.


Cu acest prilej am descoperit că atât Hajime, cât şi ceilalţi protagonişti ai cărţii sunt simple personaje, posesori ai unor tipologii de caractere şi istorii de viaţă care nu se disting cu nimic de cele care aparţin oamenilor lumii noastre. Ceea ce nu este deloc greşit. Ba dimpotrivă. Cred că tocmai această banalitate e cea care trezeşte fascinaţia şi care, în egală măsură, îl ajută pe cititor să se identifice cu un personaj sau altul. Altfel spus, să se regăsească pe sine.


Tată a două fetiţe şi cu o viaţă conjugală aparent împlinită, personajul principal al lui Murakami ajunge, la un moment dat, să fie obsedat de iubirea sa din copilărie, ceea ce-l va tulbura profund şi-l va determina în cele din urmă să-şi reconsidere sistemul de priorităţi. M-am abţinut cu greu să nu-l judec sau să nu-i condamn infidelităţile, e drept, şi am certitudinea că şi voi veţi fi mânaţi de aceeaşi pornire ca a mea.
Aşadar, îndrăzniţi şi aruncaţi câteva priviri pe acest roman atât de simplu şi totuşi atât de viu, de complex şi plin de esenţă. Vi-l recomand în zilele de toamnă târzie sau pentru acele momente în care simţiţi nevoia să vă confruntaţi cu voi înşivă şi să vă răspundeţi la anumite întrebări.


Sursa foto: elefant.ro

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s